Pana acum am evitat sa cumpar sticlutele astea cu o depunere ciudata si un format care numai a bere nu aducea. Si am gresit enorm. Mi-am corectat comportamentul si ideile in ceea ce priveste berica asta de ghibir abia in momentul in care am lecturat (nu alte beri) ci un articol foarte interesant in revista mea preferata (chestii slabe, de femei), Ioana – secretele bucatariei. Abia atunci a aflat si Cristina ca nu e deloc vorba despre o bere in toata puterea cuvantului, ci de o bautura racoritoare nealcoolica pe baza de ghimbir, neasteptat de buna. Din nou, asta pentru amatorii gustului foarte intepator de ghimbir. In orice caz, macar o data in viata trebuie incercata, iar eu declar ca de acum sunt o fana a bauturii in cauza.
375 ml si 0% alcool, 8% din doza zilnica recomandata de energie. Toate astea intr-o bauturica produsa si detinuta, asa cum ne spune un mic desen de pe eticheta, de Australia. La noi, din cate am aflat, este importata doar de Sano Vita. Marca Bundaberg e cea care a produs pentru prima data bautura intr-un orasel, ca o racoritoare pentru muncitorii ce lucrau la calea ferata. Iar eu sunt fericita ca am incercat chiar originalul.
Cum se prezinta? Un lichid acidulat, dulce, neasteptat de dulce, albicios-straveziu, deci tulbure, care seaman incredibil de mult cu socata noastra, cel putin cu reteta familiei mele. Trebuie bine scuturat inainte de a fi servit, si va disparea precipitatul. Singura diferenta este aroma limpede de ghimbir. Nu sunt un fan al acestui condiment, fie el praf sau radacina proaspata, dar sucul asta m-a cucerit. Inca ma gandesc daca sa fac o gluma cu Calin si sa o incadrez la capitolul “Beri”, asta din dorinta de a promova bauturica noua, sau poate aflu ca in State e arhicunoscuta si banuiesc atunci si apreciata. Oricum, are o aroma revigoranta; am suspectat ceva adaosuri in sensul asta, dar apoi citind una-alta am descoperit ca asta e efectul real al ghimbirului. Parca mai simt ceva urma de limonada, desi eticheta nu spune asta. Ne zice in schimb de vreo doua E-uri care nu m-au incantat, dar acu’ merge si asa. Nu facem doar exces. Deci, in zile fierbinti de vara, sticlutele astea vor avea categoric un loc in raftul frigiderului nostru. Si daca tot e post, hai ca merge o bere… de ghimbir!
http://www.bundaberg.com/info/product_range/ginger_beer/
375 ml si 0% alcool, 8% din doza zilnica recomandata de energie. Toate astea intr-o bauturica produsa si detinuta, asa cum ne spune un mic desen de pe eticheta, de Australia. La noi, din cate am aflat, este importata doar de Sano Vita. Marca Bundaberg e cea care a produs pentru prima data bautura intr-un orasel, ca o racoritoare pentru muncitorii ce lucrau la calea ferata. Iar eu sunt fericita ca am incercat chiar originalul.
Cum se prezinta? Un lichid acidulat, dulce, neasteptat de dulce, albicios-straveziu, deci tulbure, care seaman incredibil de mult cu socata noastra, cel putin cu reteta familiei mele. Trebuie bine scuturat inainte de a fi servit, si va disparea precipitatul. Singura diferenta este aroma limpede de ghimbir. Nu sunt un fan al acestui condiment, fie el praf sau radacina proaspata, dar sucul asta m-a cucerit. Inca ma gandesc daca sa fac o gluma cu Calin si sa o incadrez la capitolul “Beri”, asta din dorinta de a promova bauturica noua, sau poate aflu ca in State e arhicunoscuta si banuiesc atunci si apreciata. Oricum, are o aroma revigoranta; am suspectat ceva adaosuri in sensul asta, dar apoi citind una-alta am descoperit ca asta e efectul real al ghimbirului. Parca mai simt ceva urma de limonada, desi eticheta nu spune asta. Ne zice in schimb de vreo doua E-uri care nu m-au incantat, dar acu’ merge si asa. Nu facem doar exces. Deci, in zile fierbinti de vara, sticlutele astea vor avea categoric un loc in raftul frigiderului nostru. Si daca tot e post, hai ca merge o bere… de ghimbir!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu