marți, mai 24, 2011

Bezele - dulci ca niste pupici


Ce facem cu albusul cand ne ramane dupa o maioneza? Ceva simplu, usor de facut si care sa ne indulceasca diminetile langa o cafea neagra si amara. In traducere libera, bezele! Sau preferatele Cameliei (usor de multumit prietena asta a mea)!...

Ideal e sa le faceti cu zahar praf. Mie de cele mai multe ori imi vine lucrul asta in minte in minutul in care usa cuptorului s-a inchis in urma tavii. Nici o problema, merg si cu zahar cristal. Variante de arome? Cam cate vreti: vanilie (cel mai des), esenta de lamaie, migdale e parca cea mai interesanta, iar coaja de la o limeta face ravagii! Asta in sensul ca daca erati la cura de slabire, ii puteti spune adio, dupa care veti mai lua o bezea simpatica de pe platou. Nu recomand insa esenta de rom. Asta mi s-a parut ca nu a mers deloc. A, da! Sa nu uitam de coaja sau esenta de portocale! Si asta e minunata incalzita. Astept sugestii! Coloranti eu nu folosesc. Macar sa imi para ca sunt sanatoase :))!

Ingrediente:

pt 1 albus
150-180 g zahar cristal
Esente sau coji rase fin de lamaie, limete sau portocale

1. Batem bine de tot albusul. Sa il aveti la temperatura camerei, se bate mai bine. Cand e batut  incepem sa adaugam usor zaharul si esentele, batand in continuu, la viteza maxima. Trebuie sa obtinem o  spuma cat mai tare, deci rabdare!
2. Daca avem un cornet (eu am, dar sunt inca incepatoare la capitolul asta, asa cum se vede din foto) il umplem, daca nu folosim o lingurita, pentru a repartiza bezelele, distantate, pe o tava tapetata musai cu hartie de copt.
3. Cuptorul il incalzim la 125 grade Celsius (aia e foc foarte, foarte mic). Tava o asezam la mijloc si o tinem cam 70-80 de minute bune. In centru trebuie sa fie tari, abia atunci sunt facute, deci sa nu ramana gen caramel in mijloc. Merg si la un film siropoosss, romantic…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu