De la LICHER WEIZEN la ERDINGER WEISSBIER si MAISEL’S WEISSE

 

 

 

Periplu prin 3 sticle de bere de grau, toate cu aroma nemteasca!

Cu riscul de a fi din nou criticati si apostrofati in ceea ce priveste gustul nostru in materie de spumoase, punem azi in balanta numai beri din malt de grau, nefiltrate, toate produse si imbuteliate in Germania. Pe cat de mult difera etichetele lor, pe atat si continutul sticlelor a lasat loc de discutii. Sunt toate beri echilibrate, cu personalitate insa evident, doar pentru una am cazut de acord ca fiind cea mai buna. O sa le luam de jos in sus, culminand cu cea pe care am considerat-o cea mai potrivita gusturilor noastre.

LICHER WEIZEN - looks just like it tastes: perfectly refreshing!

http://www.licher.de/brauerei/biere/weizen/weizen-engl/

E cel putin o bere “light”. Cu un guler alb imaculat, Licher Weizen, blonda nefiltrata din Lich, se prezinta intr-o nuanta galbui-inchis, relativ mata. E o bere foarte usoara care va placea fetelor intru cat nu e prea amaruie, foarte usor acidulata si cu un efect racoritor de toata frumusetea. In comparatie cu celelalte doua despre care mai vorbim, are insa mai putina personalitate, nu iese in evidenta decat prin calitatile asemanatoare “racoritoarelor”. Are cu toate astea ceva ce voi tine minte: un profund miros de spic de grau, ce pentru mine a ramas definitoriu vis-à-vis de nefiltrata asta. In alta ordine de idei, am luat o sticla de 500 ml si e cea mai “tare” dintre cele 3, avand un 5.4% vol. alc. Si un pret ce nu sarea de 4 lei.

ERDINGER WEISSBIER - the ultimate premium Weissbier

http://www.erdinger.de/en/products/products/weissbier.html#Information

Urmatoarea in Top 3 de azi ar cam fi Erdinger Weissbier, o alta blonda din drojdie fina, fermentata direct in sticla, dupa cum ne atata eticheta. De un impenetrabil galbui-oranj, nefiltrata poarta o spuma alba consistenta, durabila si compacta. Usor spre mediu amaruie (deci mult prea amaruie pentru mine, ideala pentru Cristi), Erdingerul asta a primit puncte prin aroma extrem de fina de cereale. E o bere mult mai masculina decat Licherul “light” de mai devreme, si as zice eu se adreseaza clar bautorilor de nefiltrate blonde. Are caracter, simti ca bei bere, nu alte chestii. Comparativ cu restul berilor Erdinger, asta a fost o surpriza placuta, spre deosebire de sora bruna, insa raman, eu personal, la varianta Kristall. Oricum, la noi in familie berea a castigat ceva teren in fata celorlalte, fiind cum zic unii “chiar buna!”. Sticla de azi a avut 500 ml de placere racoroasa, un elegant 5.3 % vol. alc. si un pret usor piperat in hipermarket, de vreo 6-6.3 leuti. Si daca va grabiti, la Real am auzit ca puneti mana pe niste pahare Clasa I!

MAISEL’S WEISSE, in sfarsit!

http://www.maisel.com/maisels_weisse/maisels_weisse_original_19.html

O bere pur si simplu minunata! O recomand cu mare drag! Un oraj intens cu un guler alb pufos, un gust dulce-acrisor cu o aroma clara de grau, de parca ai tine un spic deasupra paharului. E si ea usoara insa amareala insesizabila comparativ cu Licherului. Cu toate astea, prin parfum si aciditate scazuta, merg nu doar unul, ci doua, trei perechi de pahare! Definitoriu pentru berea asta e “Fresh!”, si spun asta pentru ca doi oameni am zis-o in acelasi timp. Pur si simplu se potriveste cu orice moment calduros, ni se pare ca merge la fel de bine dupa un covrig sarat sau dupa o friptura complicata. Chiar ne bucuram ca am descoperit berea asta, mai ales ca am desfacut deja de mai multe ori sticla aburinda si de fiecare data am avut aceeasi impresie despre continut. Noi am luat 5.2 % vol.alc. in 0.33 l la vreo 4 lei. O bere nefiltrata excelenta de nici nu-ti vine sa o imparti cu prietenii! Suna egoist, dar nu si cand tii in mana un pahar de Maisel’s Weisse...

11. BISHOPS FINGER

 

http://www.bishopsfinger.co.uk/intro.htm

De data asta am incercat o bere englezeasca din categoria “ale” – adica o bere obtinuta prin fermentarea drojdiei la suprafata vasului si la o temperatura ridicata. In mod obisnuit, rezultatul acestui proces este o bere mai aromata si cu un caracter puternic.

Berea pe care am incercat-o noi, Bishops Finger, are o poveste interesanta si niste aspecte unice, asa cum ne spun producatorii pe site. La noi ajunge intr-o sticla simpatica si fistichie de 0.5 litri cu un ridicat 5.4 % vol. pentru tipul asta de bere si un pret piperat, de vreo 7 lei la targul de beri.

Eticheta ne spune ca bem o bere castanie (nimic mai adevarat, as merge pana la un chihlimbar intunecat, limpede), cu un miros de fructe de padure si un gust plin, fructat, amarui.

Impresia noastra a fost pe aproape: ne-am contrazis puternic pana dupa prima jumatate de pahar: pentru Cristi parea o bere "groaznic de amara, cea mai amara", pentru mine, in mod surprinzator o bere moderat-amaruie, chiar buna. Mi-a lasat la inceput o puternica impresie de nuci caramelizate, de aciditate mediu spre ridicata, bunicica pentru o bere bruna. Asta insa doar la inceput. Pe masarura ce se termina din pahar am inceput sa simt o amareala pronuntata, o tarie ridicata si ceva parca nu mai era in ordine. Spre surprinderea mea nu am mai putut termina paharul, iar Cristi s-a dat batut cu mult inaintea mea. Ultimele inghitituri au parut un medicament din copilarie, cand mama zdrobea pastilele intr-o lingurita ucigatoare de apa. In viata mea nu am gustat o astfel de bere. Am sfarsit prin a-i da sotului meu dreptate. Ciudat a fost faptul ca nu am inceput sa simt aroma asta puternica decat tarziu, dupa ce am inghitit o cantitate considerabila din paharul de bere. Recomandam berea asta numai cunoscatorilor si amatorilor de beri amare sau celor care nu au incercat de multa vreme senzatii tari la un pret de 7 lei/sticla. In rest, merg povestea, culoare interesanta si noua pentru noi, nucile-caramel si poate aciditatea. Uf, nimic altceva, in schimb; nu e zau de noi berea asta! Clar ramanem la nemti!

10. ERDINGER DUNKEL

A wheat beer from the good old days

http://www.erdinger.de/en/products/products/dunkel.html#Information

Ei bine, nici varianta neagra din grau nu ne-a incantat. Daca prima varianta de la targ, Erdinger Champ, a fost lipsita de personalitate si dadea senzatia ca nu ii regasesti in nici un fel gustul, in cazul berii Dunkel fermentate direct in sticla, lucrurile stau altfel. Nu e deloc fada, in schimb nici buna nu e. As zice ca mult prea multa personalitate strica si indeparteaza consumatorul. Eu chiar sunt fana declarata a berilor brune si am avut mari asteptari in schimb berea astea a ramas in pahare pana dimineata. Partea si mai proasta a fost urmatoarea: la 8 dimineata spuma cafenie inca era in pahar de un deget!!!! Nu mi-a venit sa cred! Ceea ce strica berea asta, a fost, dupa parerea noastra, aciditatea mult prea ridicata. Nu am reusit efectiv sa terminam un pahar de bere din cauza “sifonului”. Efectiv e efervescenta, face o spuma inecacioasa in gura, de abia reusesti sa o inghiti.

Restul calitatilor palesc in fata defectului principal abia mentionat. Culoarea este un brun-spre negru, foarte inchisa, mata. Aroma e intensa de cereale, ca doar e din grau prajit, dar nu am simtit acel ceva caracteristic berilor brune, caramelul meu preferat. Oricum, la cat de inundati ne-am simtit de spuma, cam greu am mai fi putut distinge o aroma clara. Ca si date “tehnice”, am luat o sticla de 0.5 litri cu un mediu 5.6 % vol. si un pret destul de mare pentru ce ascunde, un 4.9 lei.

Nu mai insistam asupra acestei beri, ramanem deci la sortimentul Kristall, asta daca il vom gasi si pe la noi…

9. ERDINGER CHAMP

Zilele astea am descoperit, pe langa axioma conform careia “numai din iubire nu putem trai” (deci muncim/invatam mai mult – gatim mai rar), ca in bucataria noastra gasim mai nou doar bautura. Cam de toate soiurile: de la un vin depozitat la rece si care asteapta trist cam de o saptamana-doua in coace un tirbuson care sa il elibereze de duhul rau al frigului, la vreo 9 sortimente de bere si alte licori mai dulcege sau mai amarui ce ne umplu serile deja mult prea calduroase de la un anume etaj.

A venit vremea sa ne mai si laudam sau plangem de ultimele achizitii de la targul de bere din anul asta, desfasurat cu multa promovare in Auchan-ul nostru drag. Ca atare, am saltat dopul primei dezamagiri, si de pe acum va spun, nu ultima. Incep acum sa le astern (in lipsa de mancaruri noi – noroc cu frigiderul lu’ mami!) cu regret pe “hartie”. Primele 3 sticle nu au reusit sa ne incante. Ce-i drept, am lasat “the real deal” mai pe la urma.

Prima bere din proaspetele achizitii a fost o sticla de Erdinger Champ. Am cumparat-o cu mult avant, cunoscand potentialul renumelui si calitatea care ne-a cucerit in ceea ce priveste un alt sortiment, Erdinger Kristall. Pentru Cristi aceea a fost una din cele mai bune beri aduse de prin concedii, dar cu parere de rau, la targul de anul asta, noi  nu am gasit-o. Cea despre care vom vorbi, Champ, vine intr-o sticluta eleganta de 0.33 litri si e o bere nemteasca interesanta, insa nu neaparat pe gustul nostru. In ceea ce priveste impresia lasata de ea, de data asta am cazut de acord intru totul.

http://www.erdinger.de/en/products/products/champ.html#Information

Erdinger Champ e o bere nemteasca blonda din grau, 4.7% vol. Pretul nu ni-l mai amintim, dar cu siguranta se invarte in jurul a 3.9 lei.

Erdinger Champ - pure wheat beer enjoyment straight from the bottle.

Surprinzator slogan, chiar si pentru un pahar de bere, as zice eu. Ce ne-a adus paharul asta? O spuma plina, fina spre mediu-fina. Ca si filtrare si culoare, e cea mai opaca bere de pana acum, galben inchis, ca un jeleu opac de nu iti vezi degetele de partea cealalta a paharului. Ca si Urquell, e usor acrisoara. Are un miros de drojdie pregnant, si simti alcoolul chiar cand o mirosi. In schimb dupa ce ai baut din ea, ai o usoara senzatie de bere apoasa ce lasa un gust persistent de cereale in gura abia dupa ce ai baut-o, nu cat timp o degusti, parca de fulgi de ovaz de la micul dejun; eu am asociat gustul efectiv cu ceva fainos. Inelul de spuma e foarte alb si subtire, permanent, pana la consumarea paharului. Desi inteapa mirosul prin alcool, atunci cand o bei nu se simte deloc. O bere cu adevarat light dar fara prea multa personalitate, accesibila oricarui incepator in ale berii. Daca ar fi sa dam nota, la mine nu trece de 7.5. Cristi o simte acida si chiar da senzatie de balonare rapida, de nu prea iti mai faci curaj pentru inca un pahar… recomandam totusi in continuare varianta Kristall, o adevarata specialitate bavareza. Cele doua nu se  compara. Mai incercam o varianta, cea bruna, poate avem mai mult noroc!

http://www.erdinger.de/en/products/products/kristall.html#Information

8. KÖNIG LUDWIG WEISSBIER

http://www.koenig-ludwig.com/klw/koenig_ludwig_en.asp

Primirea pe site ni se face elegant, de catre un print bavarez, lucru ce nu poate insemna decat ca urmeaza sa bem o bere cu traditie si de calitate. Asa si este.

Am avut doi degustatori si ambii (eu fiind a treia) au declarat ca berea asta e chiar buna! Daca inca mai cosider ca Weihenstephaner este cea mai buna,  despre König Ludwig Weissbier pot sa spun ca e absolu necesara in antrenamentul cu beri din categoria asta. E ca si cand  o trupa autohtona ar concerta in deschiderea unui spectacol sustinut de alti monstri sacri. La asta ma duce gandul cand beau berea asta. E o bere alba nefiltrata, cu un continut de grau, orz si hamei cu un 5.5% potrivit numai bine. Pret? Usor ridicat pt 0.5 l dar merita fiecare din cei 650 de banuti.

Dulceaga, moale, slab acidulata, placuta rece sau la temperatura camerei, berea asta are o spuma pufoasa alba. Cu toate astea nu poti sa spui ca e intens carbogazoasa. Aroma e supla, clar de cereale, usoara si placuta. Paharul devine usor tulbure iar continutul lui are  nuanta ce aduce a portocaliu-slab rosiatic. O bere minunata ce stie sa deschida apetitul spre berile din clasa ei, o lectie numai buna pentu incepatorii care vor ceva mai mult de la un pahar spumos si racoritor, pentru cei ce incep sa descopere perfectiunea si inspiratia in materie de bere. O recomandam in vara asta, negresit!

7. PILSNER URQUELL - The pure, original pilsner from Pilsen

Pilsner Urquell –  ‘The pilsner from the original source.’

De aici aflati o buna parte din istoria primei beri blonde limpede de la 1842.

http://www.pilsnerurquell.com/flash/in

Mandria cehilor ascunde intr-o sticluta mica verde cam 330 de mililitri de surprize: pentru inceput, nu vorbim de o bere prea acidulata. E medie din punctul asta de vedere. Chiar daca in imaginile de prezentare paharul e garnisit cu un inel copios de spuma, in realitate, la temperatura camerei ce-i drept, inelul a aratat imediat dupa ce am turnat berea in pahar, asa cum il vedeti si voi  :). A durat un minut pana am adus aparatul foto, si pe cand am instalat paharul pentru shooting, spuma ia-o de unde nu-i! Pentru mine nu e oricum deloc o problema. Ce surprinde la berea asta e aroma e ciudata (cu o conotatie pozitiva): nu cred ca am mai incercat pana acum o bere acrisoara. Nu pot defini gustul berii asteia decat asa: amarui-acrisor, nimic mai mult. Culoare e cu adevarat imbietoare: nuanta puternica de auriu, clara. Merge de minune dupa o mancare cu carnita de purcel, sau mai ales mai grasa. Ca si alcool, vorbim de un “soft” 4.25% si de 45 de calorii la 100 de ml consumati (conform unor statistici internaute, pe care le gasiti usor). Ca si pret, se invarte in jurul a 3.5 lei deci numai buna de petreceri cu fotbal si cipsuri pe masa! Parerea lui Cristi: “langa asta mai merge una!”

6. CARLSBERG SORT GULD

 

Nu am baut de multisor o berica-doua :)), mai bine zis Cristi a cam tras chiulul vis-à-vis de bloguletul nostru. In concluzie, am trecut din nou la degustari si am ales cateva “racoritoare” de pe rafturile din Auchan.

Incepem azi cu o bere daneza, un Carlsberg mai special, si anume, Sort Guld. Atat ambalajul (aici ma refer la modul de prezentare, design) cat si denumirea fac referire clara la continut: o bere cu o culoare auriu-intens, zdravana, robusta as zice eu. Un gust aspru, intens amarui pentru mine, mediu petru Cristi. Berea se prezinta cu vreo 2 degete de spuma alba, densa la inceput, persistenta pana la ultima picatura pe peretele paharului. Chiar si din poza va dati seama ca vorbim de o bere extrem de acidulata, gazoasa bine.

Ce ni s-a parut ciudat a fost faptul ca aciditatea si gustul amarui ne-au facut sa credem ca avem in fata o bere foarte tare, cu un continut mare de alcool, asta pana cand am citit eticheta: un 5.8% modest pentru impresia pe care a lasat-o.

Ca aroma, ai zice initial ca e dulceaga, se simte destul de bine hameiul, in schimb la final iti dai seama ca ai avut de a face cu o bere dura, seaca, amaruie, intensa dar care nu va va placea chiar tuturora. Recomand berea asta sincer doar adevaratilor cunoscatori, care ar putea sa o aprecieze mai bine. Daca iesiti cu soata la o masa si vrea si ea un pahar de bere, o va gasi intepatoare si amaruie, deci nu ii va aprecia calitatile. Noroc ca nu costa o avere, in medie o doza de 330 ml e cam 4 leuti. Auriul din cutia neagra va surprinde totusi si merita in consecinta sansa unui pahar bine racorit inainte!

5. KROMBACHER Pils

A pearl of nature

The No. 1 premium beer in Germany, asta dupa cum ne spun ei aici:

http://www.krombacher.com/produkte/pils.php

Ce ne place noua la berea asta? Pai cu ce sa incepem?...

O bere extreme de limpede, de un auriu deschis care spune “bere buna” si nimic mai mult. Un 4.8 % alc./vol exceptional de o aroma plina, amaruie pt mine, destul de puternica si pentru Cristi. Nu e o bere foarte acida, dar o simti ca pe o bere “tare”, cu calitati apreciate mai mult de sexul de acelasi fel. Mi-a placut gustul si spuma fina, deci clar e doar usor acidulata, insa mi s-a parut ca nu as putea bea mai mult de un pahar. Poate daca eram pe o terasa in miez de vara, dar asa, de dragul degustarii din bucatarie, mi-am atins rapid limita. Nu pot spune acelasi lucru despre colegul de apartament care a gasit-o de o calitate hotarat peste medie, insa mult prea buna pentru pretul de la raft, undeva la 3.8 lei la inceputul lui aprilie. Sper ca nu s-a lasat influentat de acest aspect mai mult decat ar fi trebuit, mai ales ca dintre noi doi, el e cel care “retine preturile” mai bine. Comparand berea asta cu ce am mai degustat de cand am inceput blogul, e clar sub Weihenstephaner ca si calitate, dar peste Oettinger, care nu bate dacat la prêt, zicem noi, si care se lauda cu marile vanzari.

Una peste alta, vorbime de o bere buna, placuta atat vizual (mai ales) cat si pentru papile, care poate impaca atat femeile cat si barbatii, dar care face balanta sa se incline in favoarea celor din urma. Oricum, ca si gust zic eu bate cu mult beri populare si de brand din Romania si ca atare, o recomandam din plin pentru cosul de cumparaturi de Paste…

4. LEFFE – BRUNE

Ahhh… preferata mea!...

Beer brewed carefully, to be consumed with care

Bere belgiana autentica manastireasca, asa cum ne spune eticheta.

Spuneam inainte ca cea mai buna bere pe care am baut-o vreodata era cea de 9% vol. Ei bine, nu stiu cand voi mai primi una din sticlutele acelea mici si savuroase (lucrurile bune din cate stiu vin in portii mici…), insa pana la urmatoarea raman in continuare la parerea ca cea mai buna bere de pe aici (pentru mine, nu in mod general) e cea bruna de la Leffe.

Un 6.5% vol. in sticlute de 33 cl., destul de scumpe, dar mai mult decat accesibile. O berere amaruie, ca doar de asta e bruna, cu un gust care persista minute in sir, dar la care parca nu poti renunta. Trebuie clar sa vezi paharul terminat si parca inca ar mai merge una… Parca obsedanta aroma de caramel, zahar ars, zic eu, tine sa fie subliniata de o aciditate medie, as zice eu fata de alte beri pe care le-am mai incercat. “Sparkling” e clar o definitie pentru paharul spumos. Deci turnati cu grija, ca de nu da pe afara. Simti clar pe limba balonasele de gaz, dar de data asta parca nu sunt deranjante. nu sunt aceleasi ca la o bere ieftina, ci unele incantatoare pe care abia astepti sa le incerci la o noua inghititura.

Cu adevarat racoritoare. Am deschis-o la temeratura camerei si totusi “fumega”. Asta nu vezi la toate berile. Merge excelent dupa o mancare mai grasa, dar si mai bine langa un pahar de vorba. Am uitat sa spun de culoare: rosu rubiniu intens si clar pusa la lumina, dar aduce si cu un ness bine facut. Ingrediente simple: apa, malt, hamei.

Nu imi vine sac red cate variante au. As fi curioasa de cea Ruby, pe care la noi nu cred ca o vom gasi. Ca un plus, site-ul e perfect. O combinatie de food si beer, ce poate fi mai potrivit. Deci clar nu se bea pe stomacul gol :)). Foarte tare ideea lor, imi plac oamenii astia, pe gustul meu!

http://www.leffe.com/en/what-food-pairing

GRAIN D’ORGE CUVEE 1898

"White beer of character… to be savoured in good times."

Ei bine asta a fost chiar interesanta. Nici nu avea cum altfel sa fie, avand in vedere alcoolul de 8.5%. O bere blonda, de un auriu intunecat, intr-adevar cu caracter.  Nu cred ca am mai baut o bere cu un gust atat de intens. Asta a fost primul meu gand. Un gust foarte, foarte puternic de bere, foarte dulce, intepatoare chiar. Nu e insa cea mai buna bere tare pe care am baut-o. Cea mai buna am primit-o de la Florin, si sper sa imi aminteasca el numele. Avea 9% alcool, dar era extraordinara. Pentru mine aceea a fost CEA MAI BUNA BERE.

Ca sa revin la Grain d’Orge, pot spune ca fetele o vor gusta si o vor gasi buna, cel putin datorita dulcetei pe care o lasa in urma. Alcoolul in schimb il simti de la prima inghititura. Te cam arde pe esofag, asta pentru o bere… aroma nu e in schimb cea mai placuta. Combinatia de ingredient mie mi-a parut ciudata: apa, malt din orz, grau, orez, zahar si hamei. Acum ca citesc eticheta sunt sigura ca orezul e cel pe care l-am simtit fermentat cel mai tare, cat despre zahar nu mai vorbim; acesta clar a ajutat la gradele de alcool. Deci o bere frantuzeasca, tare, dulce si extraordinar de intensa. Poate putin prea intensa…

http://www.brasserie-graindorge.net/white-beer-character.php

OETTINGER

http://www.oettinger-beer.com/english/index.htm

De data aceasta nu am prea fost impresionati. Cu toate ca este una din cele mai bine vandute beri germane, Oettinger nu a impresionat decat poate prin prêt, in jur de 2.3 lei la Auchan in martie. O bere usor acidulata, cu un gust nu foarte pregnant, dar aroma de cereale sesizabila, e putin tulbure, asa cum ne spune si eticheta. Este o bere foarte bine vanduta dar asta in mare parte se datoreaza pretului. Prima impresia a lui Cristi a fost: "cam cum e pretul, asa e si berea asta". Am avut si eu aceeasi senzatie de “comercial” si “in masa”. Dupa o mancare grea insa merge perfect. Alcool? Cam 4.7%...

Weihenstephaner Original Bayrisch Mild

“A good beer takes time. The long lager time makes our pale beer a matter of mild, flavourful beer enjoyment. Brewed in accordance with a centuries-old beer tradition on Weihenstephan Hill.”

5.1% vol

0.5l

7.83 lei in Auchan in feb 2011

Ora degustare 23:53, deci… asteptam pareri mai solide in ce priveste sortimentul J

O bere usoara, “pufoasa” fiind cuvantul definitoriu pt ea, cu o spuma extreme de bogata care inunda gura dar, pentru mine, incredibil de fina; nu poate fi definite de claritate (doar am lustruit si paharul) si nici de culoare (blond pai as zice) ci de aroma de cereale (pt mine), desi eticheta ne spune “hamei” sau usor fructata pentru unii (zice Cristi, ca dovada ca gusturile serios difera -  tenta de banana, desi suna nostim), chiar daca nu vorbim despre un vin. Deloc amara, sau cel putin ni s-a parut undeva spre mijloc la acest capitol (aici votul a fost unanim), potrivita atat pt cunoscatori cat si pt doamnele neexperimentate in ale berii.

Ne mai antrenam pana la urmatoarea...

Si ca sa nu uitam, asta cred ca va limpezi lucrurile si mai mult :)
http://www.brauerei-weihenstephan.de/index2.html?lang=eng
Si au si pahar de 3 LITRI!!!
http://www2.brauerei-weihenstephan.de/oxid.php/sid/6fc6cbd21585e4766377411c5abfec8d/cl/details/anid/a094593cdda9752e5.91079078/cnid/