Biscuiti de Craciun – sau biscuitii nostri preferati

Astia sunt preferatii lui Cristi. Poate manca o transa cat ai zice “Biscuite!” si inca ar mai vrea! Exagerez putin, insa merita. Aveti cam tot ce va trebuie pentru ei. Pot ramane nedecorati daca timpul va da batai de cap, oricum tot gustosi vor fi. Pana una-alta, sunt o activitate grozava pentru copilasi, asa ca batai de cap nu veti avea, mai ales ca aluatul e unul extrem de simplu, iar restul muncii o vor face cei mici, si chiar cu placere!

2 tavi mari va ies din:

500 g faina
200 g zahar pudra
2 oua
1 galbenus
4 linguri miere topita
100 g unt moale
2 lingurite scortisoara
2 lingurite esenta de vanilie
2 lingurite cuisoare macinate
Coaja rasa de lamaie
1 lingurita bicarbonat de sodiu

1. Amestecati toate ingredientele uscate.
2. Adaugati untul cubulete, mierea fierbinte si ouale plus un galbenus. Framantati un aluat moale, flexibil, apoi intindeti-l pe masa de lucru, pudrata cu faina. Nu e nevoie sa fie foarte subtire. Daca va fi asa, biscuitiivor deveni prea crocanti. Ii taiem cu forme sau cu un pahar, si ii coacem la 180 de grade Celsius, pana devin aurii.

Cu asta am incheiat transmisia de Craciun, sa va mearga coptul struna, multa pofta la chiftelute si sa va unga la suflet supa de pui de casa! Craciun fericit!

Christmas Muffins

Astea sunt chiar aromate, in spiritul Craciunului, cu tot ce presupune el: nuca, stafide si evident scortisoara. Daca ii mai puneti si spuma de ou, vor fi niste briose cat se poate de delicioase. Sunt simple, gustoase si potrivite momentului prin aromele lor. Si cel putin mai schimbam prajiturile cu foi din fiecare an…

Pentru 2 tavi (24 de bucati) aveti nevoie de:

1 pachet unt
1 ½ cana zahar
3 cani faina
1 plic de praf de copt
450 ml lapte batut
3 oua
2 lingurite scortisoara
2 lingurite praf de coaja de portocale
5 linguri nuci tocate
50 g merisoare uscate
5 linguri stafide
3 albusuri
3 linguri zahar

1. Frecam untul cu zaharul, pana devine cremos, dupa care incorporam pe rand cele 3 oua.
2. Separat, amestecam faina, praful de copt, scortisoara si coaja de portocale uscata. Incepem sa adaugam amestecul uscat peste crema de unt, alternand cu parti de lapte batut. Unltima trebuie sa fie faina.
3. La final, adaugam nuca, stafidele si merisoarele, omogenizam, si distribuim aluatul in tava de briose, in hartiute speciale.
4. Coacem o tava 35 de minute la 185 de grade Celsius.
5. In ultimele 5 minute, adaugam caciulite de spuma din albusurile batute bine cu 3 linguri de zahar. Le puteti pune mai frumos decat mine cu un sprit. Pe astea le coaceti numai 5 minute, sau chiar mai putin, cat sa devina rumene. Si uite asa, aveti ceva mai nou drept desert, ca e Craciun, ca e Anul Nou sau doar un weekend devenit din banal, unul dulce si special.

Guguluf de iarna

 

Cam tarziu sa mai dau azi idei pt cuptorul vostru, dar macar de distractia de a citi ceva colorat in pauza de gatit, pun azi aici cam ce am pregatit noi pt seara colindelor. Niste dulciuri simple, aromate, usor de pregatit si pentru cei mai neexperimentati in ale prajiturilor de Craciun. Primul de pe lista mea e guguluful de iarna, o reteta pe care o fac in fiecare an de Craciun, de o vreme in coace. Are de toate, de la arome vanilate, la nuci si fructe uscate, ideale pentru ceasca de cafea cu lapte din diminetile de sarbatoare.

Pentru un guguluf mare de tot :), va trebuie o forma speciala, insa daca nu o aveti merge aluatul asta foarte bine intr-o tava de chec lunguiata. Va trebuie cam urmatoarele:

400 g faina
250 g unt
250 zahar
1 plic praf de copt
2 lingurite esenta de vanilie
Zeama de la ½ lamaie
150 ml  lapte
5 oua
1 cana nuca tocata
¾ cana caise uscate tocate
½ cana merisoare uscate
Unt pt uns tava si pesmet pentru tapetat
Zahar pudra in loc de fulgi de nea

1. Frecam bine de tot untul cu zaharul, pana obtinem o crema pufoasa.
2. Adaugam rand pe rand ouale, intregi, si le incorporam pe fiecare cat se poate de bine.
3. Amestecam faina cu praful de copt, apoi incepem sa adaugam o parte peste crema de unt, zahar si oua.
4. Adaugam laptele, apoi restul de faina, zeama de lamaie si esenta de vanilie.
5. Cand avem un aluat omogen, adaugam nuca si fructele uscate, asta dupa ce le-am pudrat cu putina faina.
6. Ungem bine de tot tava cu unt si o tapetam cu pesmet. Guguluful va fi astfel mai rumen si mai aratos decat in varianta cu faina, si mie sincer si gustul imi place mai mult asa. Nivelam frumos aluatul in tava si il dam la cuptorul preincalzit la 190 de grade Celsius, cam 60 de minute, maxim 70. Va trebui sa aveti rabdare sa se raceasca complet inainte de al scoate si pudra cu zahar. Se taie mult mai bine rece, decat cald, cand nu veti reusi decat sa il rupeti. Asta e micul meu dejun in zile de Craciun. Stiu ca e tarziu sa il mai prezint, dar poate in concediul asta o sa mai aveti chef de o prajiturica gustoasa…

53. Camembert “la gura sobei”

 

 

Mai, francezii astia chiar stiu ce sa faca cu o bucata de branza! Vreau sa declar aici raspicat, ca asta e cea mai fina mancare pe care am mancat-o de cand gatesc in bucataria asta! Dani, sincer sper sa citesti si sa incerci reteta asta, ca sunt convinsa ca iti va placea, ca doar stiu ca esti amator de branzeturi fine. Reteta asta o gastiti si in cartea Laurei Calder, si in cea  a Annei Olson, cu mici variatiuni si diferente nesemnificative. Laura ii zice “Fireplace Camembert”, chiar daca si ea foloseste un cuptor normal ca al nostru. Cam de aici si denumirea din titlul meu.  Eu am incercat cea mai simpla varianta de mijloc si nu am putut sa ma mai satur. O gustare extrem de fina si de eleganta, sofisticata, un deliciu culinar pe care cu siguranta il voi pregatit cat de des voi putea!

Pentru doua persoane:

O branza Camembert, cam la 125 de grame o gasiti cel mai adesea la noi
Pita proaspata cu coaja frumoasa si crocanta cum ii place lui Cristi
Si ceva folie de aluminiu

Imbracam in folie de aluminiu branzica si o dam la cuptor la 200 de grade Celsius, cam 10-15 minute. O mai puteti incerca, la mijlocul timpului, sa vedeti daca nu pare ca e mijlocul moale. Sa nu intepati insa branza si nici sa nu o rupeti, ca va incepe sa se scurga. In final va fi o crema fina delicioasa imbracata intr-o coaja de branza grozav de buna. Daca scufundati in ea o coaja de paine proaspata, va fi o adevarata nebunie pentru papilele voastre. Sa nu mai zic ce se intampla daca o asortati cu un vin parfumat…

Supa de pui – ca la mama acasa

 

Cum pregatirile incep, ma gandesc deja la ce o sa pun pe masa in zilele de Craciun. Evident ca supa de pui a fost prima care mi-a venit in minte, la concurenta mai apoi cu o ciorba de varza acra pe purcel, insa ma gandesc ca asta va fi mai buna pentru mahmureala de dupa petrecerea de Anul Nou. Supa de pui e una dintre preferatele mele, mai ales daca vine insotita de niste taitei de casa. O supa usoara, dulce, numai buna sa incalzeasca sufletele in vreme de iarna.

Pentru 6-8 farfurii:

4 pulpe inferioare
1 piept de pui cu os
1 ceapa
2 morcovi
2 patrunjei
½ telina
1 lingura piper boabe
1 lingura vegeta
1 lingura sare

1. Spalam carnita, curatam tot zarzavatul si il pastram intreg. Punem totul la fiert in vreo 2.5 litri de apa.
2.  Cand totul fierbe si a disparut si spuma, adaugam restul de condimente. Fierbem totul la foc mic, cam 40 de minute bune, pana cand avem o supa frumoasa, aurie si sticloasa.
3. Cand carnita s-a fiert, adica furculita intra cu usurinta in ea, luam oala de pe foc si dam frumos supica printr-o strecuratoare. Nu are rost sa va spun cate putem face din legume: chiftelute, salata de boeuf, salata ruseasca iar din carnita fripturi sau mai ales din piept o minunata salata Waldorf, pe care o voi prezenta intr-o zi, la concurenta cu alte doua salate celebre. Supica o putem servi cu galuscute de gris, asa cum ii place Cameliei, ori cu taitei de casa, fierti separat si strecurati, asa cum imi place mie. Nu mai ramane decat sa vina Craciunul…

52. Mere coapte norvegiene

 

Si daca tot am pus mai devreme cuptorul la munca ne-am gandit sa mai bifam o excursie, de data asta la extrema nordica, asa ca am incercat mere coapte in stil norvegian. De data asta au fost testate si de o alta burtica decat una din familia V, asa ca putem spune cu mana pe inima ca reteta nordicilor e mai mult decat delicioasa. Cam in acelasi fel le gatesc si eu, de obicei, cu mici diferente de nuanta, insa la fel de bune. Eu zic sa puneti lemne in soba (ori macar sa apasati butonul de power on) si sa va bucurati de un desert rapid si in caracterul perioadei.

Am avut 3 mere uriase pe care le-am umplut cu urmatoarele:

½ pachet unt moale
6 linguri nuca tocata, nu macinata
3 linguri stafide
2-3 linguri zahar
½ lingurita praf de scortisoara
½ lingurita praf de nucsoara
Un praf Condiment pt cafea si desert Kamis (l-am prezentat la ciocolata calda)
Un praf Caramel Kotanyi sau zahar vanilat

1. Spalam merele, le stergem, apoi le taiem un capac in zona coditei. Scobim cotorul si o parte din miez, ca sa facem loc umpluturii.
2. Cu o furculita amestecam untul moale cu nuca, zaharul, scortisoarele, nucsoara si stafidele. Umplem apoi cu varf merele pregatite.
3. Mai aplicam un praf de condimente peste merele umplute si pe suprafata palariilor, apoi le asezam pe cele din urma la locul lor.
4. Dam merele intr-o tava tapetata cu hartie de copt, cam o jumatate de ora la 190-195 grade Celsius, sau pana se patrund, inainte sa crape. Le savuram calde (sau reci), si eventual stropite cu o cana de glogg din vecini, asa, cat sa “condimentam” un pic mai mult seara…

Sandwich cald aproape mediteranean

S-a facut frig. Ce poate fi mai frumos decat o amintire de vacanta? Ceva ce sa ne duca cu gandul la verile mediteraneene, la concedii, asta cel putin pe cei ce stam de straja firmei la vreme de sarbatoare si tinem piept valurilor (nu de apa limpede si sarata) ci de clienti nesatui si pofticiosi la cadouri de tot soiul. Nu am sa mai insist asupra gandurilor de speta asta josnica de genul “hai sa fugim in lume decat sa mai facem o factura”, ca nu ne face cinste si nici banutii nu or sa mai curga in data de 20 a lunii. O sa trec direct la subiectul delicios, prezent sub forma a doua jumatati de chifla decorate in stil “malul marii” cu masline verzi, sardine in ulei cu lamaie, rozmarin si branzica.

Mi-am inveselit seara cu cate un sandwich cald mie si jumatatii mele, din urmatoarele:

2 chifle
1 conserva mica de sardine in ulei si lamaie
1 felie de lamaie proaspata
2 linguri ulei de masline
Un praf de rozmarin
2 felii cascaval
2 felii branza topita
4 linguri masline verzi fara samburi, rondele

1. Am taiat chiflele in doua, le-am stropit pe fiecare jumatate cu ulei de masline si le-am dres cu un praf de rozmarin. Le-am dat apoi 5 minute la gril la 200 de grade Celsius, ca la un alt sandwich din lunile trecute.
2. Am scurs sardinele de ulei pe un servet de hartie, apoi le-am stropit cu zeama de lamaie.
3. Cand jumatatile au devenit aurii, le ornam pe doua dintre ele cu jumatati de sardine curatate de sira spinarii, plus cate o lingura de masline verzi. Pe celelalte doua jumatati le dichisim cu cate o felie de cas, una de branza topita, plus cate o lingura de masline.
4. Mai dam sandwichurile un minut-doua la cuptor, apoi le impartim, daca ne lasa inima, cu cineva, daca nu, le devoram in fata albumului cu fotografii de vacanta si speram ca maine clientii merg la Christmas Party…