miercuri, ianuarie 30, 2013

Turta dulce, Sanda Marin


N-am mai mancat turta dulce de casa de ani de zile. Reteta asta a Sandei Marin imi aduce aminte de o multime de lucruri, insa cele mai clare imi sunt amintirile din tabara de vara de la Blajoaia, cand, in urma unor ploi greoaie de munte si total nepotrivite planurilor unor copii agitati si pusi pe fapte mari, o cutie plina pregatita de mama a facut mai suportabila ratia zilnica de mancare primita de la cantina taberei scolare. Cea mai plictisitoare si mohorata tabara de vara la care am participat in toata copilaria mea! Si cand ma gandesc la eforturile alor mei de a ma trimite si pe mine in vacanta undeva departe de betoanele clujene, mai ca imi vine sa ma gandesc si acum de doua ori inainte de a-mi petrece un concediu prelungit la munte, la mila vremii schimbatoare si capricioase.

Printre putinele amintiri placute din zilele acelea se numara o tura buna de afine, un prof de mate ud leoarca (nici acum nu-mi dau seama cum a intrat el in capcana noastra si nu cei doi baieti rautaciosi de la etajul doi), plus cutia de turta dulce frumos pregatita de mamica mea grijulie. Asta e aproximativ reteta Sandei Marin pe care a folosit-o si ea atunci, una delicioasa zic eu si sincer nesperat de asemanatoare gustului celei profi de pe raftul patiseriilor.

Pentru o tava de 30/15 cm aveti nevoie de:

350 g miere
350 g faina
3 oua
2 linguri zahar
½ lingurita bicarbonat de sodiu
1 lingurita rasa scortisoara
1 lingurita cuisoare macinate cu 5 boabe de ienibahar
1 lingura rom
1 lingura ulei

1. Incalzim mierea cat sa fie bine lichefiata, apoi cernem in ea faina si amestecam bine, sa nu ramana cocoloase. Putem folosi un tel.
2. Cand e bine racit amestecul, adaugam pe rand ouale intregi si le incorporam.
3. Urmeaza restul de ingrediente, dupa care coacem turta dulce intr-o tava tapetata cu hartie de copt, la 180 de grade Celsius, 30-40 de minute. Puteti adauga nuca tocata direct in compozitie ori deasupra, inainte de a pune prajitura la cuptor.
4. Pentru decor eu i-am facut o glazura simpla de zahar de la Dr. Oetker si i-am presarat cateva merisoare uscate, insa alegerea va apartine. Eu zic ce e un desert de copilarie bine venit langa ceasca de cafea a adultilor in diminetile de iarna, asa ca sper sa-l incercati si voi! Pe curand!

2 comentarii: